Ashtanga Yoga
Yoga este o filosofie de viata care are potentialul sa aduca practicantul la un nivel ridicat de sanatate fizica si mentala.
Ashtanga Yoga ghideaza gradual practicantul spre descoperirea intregului si completului potential pe toate planurile: fizic, psihologic si spiritual. Prin aceasta practica a respiratiei (Ujjayi Pranayama), a posturilor (asana) si a concentrarii atentiei spre un punct focal (drishti), se obtine controlul asupra simturilor si o constienta adanca despre sine. Pastrand practica acestei discipline cu regularitate si devotiune, se obtine stabilitatea si echilibrul corpului si al mintii.
“Ashtanga” inseamna opt ramuri (asht+anga). Acestea sunt urmatoarele: Yama, Niyama, Asana, Pranayama, Pratyahara, Dharana, Dhyana, si Samadhi. Aceste ramuri se intrepatrund si se sustin reciproc.
Primele doua ramuri – Yama & Niyama – sunt implementate , la inceput, din exterior si formeaza platforma pe care practica se dezvolta. Odata ce aceasta devine stabila, cele doua ramuri se manifesta in mod natural. Ele constau intr-un set de etici de conduita, care recomanda ca practicantul sa interactioneze cu mediul si comunitatea din jur intr-un mod cat mai armonios (sa nu faca rau altora, sa fie cinstit, sa nu fure, as-si pastreze mintea limpede si corpul curat, sa fie umil si multumit, sa aiba un singur partener).
A treia ramura – Asana – ne arata obstacolele manifestate la nivelul corpului pe care ne ajuta as le depasim, obtinand forta si sanatate. Corpul devine astfel vehiculul ideal pentru a parcurge calea yoga.
Corpul pe care Il avem astazi nu e nimic altceva decat acumularea gandurilor, emotiilor si actiunilor noastre trecute. Cu alte cuvinte, corpul nostru este cristalizarea trecutului nostru. Asta inseamna ca prin practica de asane ne eliberam de conditionarile trecute, depozitate in corp, pentru a putea ajunge in momentul prezent.
A patra ramura este Pranayama. “Prana” este forta vitala, de asemenea numita si respiratia/ suflul intern. Pranayama presupune extensia pranei, a fortei/energiei vitale. S-a observat ca oscilatiile si fluctuatiile pranei se petrec simultan cu activitatile mentale (chitta vrtti). Practica pranayama este studiul si exercitiul respiratiei, pana in punctul in care se opreste/potoleste, iar mintea nu mai este perturbata/agitata.
In Ashtanga Vinyasa Yoga, pranayama este aplicata prin respiratia ujjayi, care presupune extinderea/lungirea respiratiei. Sistemul vinyasa ne invata sa lasam miscarea sa urmeze respiratia, care duce, intr-un final, la o practica fara efort, intregul corp fiind purtat de valurile respiratiei.
A cincea ramura este numita Pratyahara = retragerea simturilor. Mintea este reabsorbita in interior, spre centru (constienta de sine). Acest lucru este pus in practica prin punctul focal = drishti. In loc sa ne focalizam in jurul nostru (simturile se indreapta in exterior), ramanem concentrati spre interior, fixand privirea spre diferite puncte date (nas, degete, buric). Auzul este retras spre sunetul respiratiei, lucru care ne ofera si un feedback despre calitatea asanei efectuate.
A sasea ramura este Dharana = concentratie. Antrenarea concentrarii duce la capacitatea de a sta focusat pe orice obiect ales. Pusa in practica, concentrarea se atinge prin aplicarea “bandhas”-urilor (sigilii/incuietori abdominale). Acestea sunt doua: Mula si Uddiyana Bandha (incuietoarea perineala si abdominala inferioara). Pe plan intern, aceste sigilii duc la contopirea miscarilor, a respiratiei si a constientei. Pentru a obtine acest lucru este necesar sa ne desprindem de obisnuinta de a functiona intr-un model de unde cerebrale beta, si sa facem tranzitia spre unul alfa. Reusita ne duce spre o constienta simultana asupra tot , sau a fi complet absorbiti in prezent, ceea ce duce la starea de meditatie = Dhyana, a saptea ramura.
In Vinyasa Yoga, dhyana (meditatia) incepe in momentul in care, in loc de a face practica, avem senzatia ca “suntem miscati” dintr-o postura in alta. Identificarea cu corpul dispare si realizam ca exista o entitate mai ascunsa, un martor care asista la cele petrecute. Practica vinyasa este o permanenta schimbare a posturilor, o constanta schimbare a formei, de care nu ne atasam niciodata. In concluzie, practica este o meditatie asupra impermanentei.
A opta ramura, Samadhi, presupune desprinderea/detasarea de toate conditionarile si limitele programate in trecut. Activitatile mentale sunt suspendate, ceea ce duce la cunoasterea a ce era tot timpul acolo: constiinta pura. In practica yoga, samadhi este atins prin suspendarea celor doua aspecte mentale: cel solar (pingala) si cel lunar (ida). Aceasta stare ia nastere cand suflul intern (prana) intra in canalul central – sushumna.